Orbiting Odyssey O călătorie dupa tărâmurile unice ale planetelor

Sistemul sideral este o colecție de opt planete, o planetă pitică și multe luni, asteroizi, comete și alte obiecte orisicare orbitează în jurul Soarelui. Planetele sunt împărțite în două grupe principale: planetele terestre (Hidrargir, luceafarul de dimineata, Pământul și Marte) și planetele Jovie (Jupiter, Glont, Uranus și Neptun).

Sistemul Sideral

Sistemul sideral are o vechie de colea 4,6 miliarde de ani. S-a calibru dintr-un nor de gaz și pulbere orisicare s-a prăbușit sub propria sa gravitație. Planetele s-au calibru pe măsură ce norul s-a scurtat și s-a rotatie, cu elementele mai grele scufundându-se în bastion catre a magupie Soarele, iar elementele mai ușoare formând planetele.

Planetele terestre

Planetele terestre sunt cele star planete cele mai apropiate de Sines. Toate sunt micsora și stâncoase, cu suprafețe solide. Hidrargir este cea mai mică planetă, cu un diametru de colea 4.879 kilometri (3.032 mile). luceafarul de dimineata este a doua cea mai mică planetă, cu un diametru de colea 12.104 kilometri (7.521 mile). Pământul este a treia cea mai mică planetă, cu un diametru de colea 12.756 kilometri (7.926 mile). Marte este a patra cea mai mică planetă, cu un diametru de colea 6.792 de kilometri (4.220 de mile).

Planetele Joviene

Planetele Jovie sunt cele star planete cele mai îndepărtate de Sines. Toate sunt divinizare și gazoase, cu atmosfere groase. Jupiter este cea mai ascutit planetă, cu un diametru de colea 142.984 kilometri (88.846 mile). Glont este a doua planetă ca mărime, cu un diametru de colea 120.536 kilometri (74.898 mile). Uranus este a treia planetă ca mărime, cu un diametru de colea 51.118 kilometri (31.763 mile). Neptun este a patra planetă ca mărime, cu un diametru de colea 49.532 kilometri (30.775 mile).

Planete pitice

O planetă pitică este un completare de masă planetară orisicare orbitează în jurul Soarelui, dar nu îndeplinește criteriile catre a costisi respectat o planetă. Planetele pitice sunt mai micsora decât planetele și au orbite neregulate. Singura planetă pitică din sistemul nostru sideral este Pluto.

Planetele exterioare

Planetele exterioare sunt planetele Jovian și Pluto. Toate sunt situate decinde de centiron de asteroizi, orisicare este o extremitate a spațiului spre orbitele lui Marte și Jupiter. Planetele exterioare sunt toate sfasietor divinizare și gazoase, cu atmosfere groase.

Planetele Interioare

Planetele interioare sunt planetele terestre și Hidrargir. Toate sunt situate în centiron de asteroizi, orisicare este o extremitate a spațiului spre orbitele lui Marte și Jupiter. Planetele interioare sunt toate micsora și stâncoase, cu suprafețe solide.

Centiron de asteroizi

Centiron de asteroizi este o extremitate a spațiului spre orbitele lui Marte și Jupiter. Este o colecție de obiecte micsora, stâncoase, orisicare orbitează în jurul Soarelui. Se inchipui că centiron de asteroizi este rămășițele unei planete orisicare nu s-a calibru niciodată.

Centiron Kuiper

Centiron Kuiper este o extremitate a spațiului decinde de sina lui Neptun. Este o colecție de obiecte micsora, de gheață, orisicare orbitează în jurul Soarelui. Centiron Kuiper este considerată a costisi provenienta cometelor.

Norul Oort

Norul Oort este o extremitate a spațiului orisicare înconjoară sistemul sideral. Este o colecție de obiecte micsora, de gheață, orisicare orbitează în jurul Soarelui. Norul Oort este respectat a costisi provenienta cometelor cu perioade intinde.

Întrebare Răspuns

Î: Fiecare este diferența spre o planetă și o planetă pitică?

R: O planetă este un completare de masă planetară orisicare orbitează în jurul Soarelui și și-a curățat sina de alte obiecte. O planetă pitică este un completare de masă planetară orisicare orbitează în jurul Soarelui, dar nu și-a curățat sina de alte obiecte.

Î: Fiecare este cea mai ascutit planetă din sistemul nostru sideral?

O:

Caracteristică	Răspuns
Astronomie	Studiul universului și al conținutului său, inclusiv stele, planete, luni, comete, asteroizi și nebuloase.
Planetă	Un astru orisicare orbitează în jurul unei stele și nu este o asterisc în sine.
Sistemul Sideral	Soarele și obiectele orisicare îl orbitează, inclusiv planetele, lunile, asteroizii, cometele și meteoroizii.
Examen spațială	Explorarea spațiului sideral de către natura și nave spațiale robotizate.
Cosmos	Totalitatea întregului spațiu și anotimp și a întregii continut și curaj existente.

II. Sistemul Sideral

Sistemul Sideral este un ansamblu statistic solar calibru din Sines și opt planete orisicare orbitează – Hidrargir, luceafarul de dimineata, Pământ, Marte, Jupiter, Glont, Uranus și Neptun – bunaoara și planete pitice, cum ar fi Pluto. Sistemul Sideral s-a calibru actualmente 4,6 miliarde de ani din prăbușirea gravitațională a unui nor molecular urias. Marea urcat a masei sistemului se află în Sines, cea mai ascutit prajina a masei rămase fiind conținută în Jupiter. Cele star planete interioare, Hidrargir, luceafarul de dimineata, Pământ și Marte, sunt planete terestre, fiind compuse în perfect din roci silicate și metale. Cele star planete exterioare, Jupiter, Glont, Uranus și Neptun, sunt planete gigantice, fiind compuse în perfect din hidrogen și heliu.

III. Planetele terestre

Planetele terestre sunt cele star planete cele mai apropiate de Sines: Hidrargir, luceafarul de dimineata, Pământ și Marte. Toate sunt planete micsora, stâncoase, cu o atmosferă vreo subțire. Hidrargir este cea mai mică și cea mai interioară planetă și are o suprafață sfasietor densă, cu cratere intens. luceafarul de dimineata este a doua planetă de la Sines și este cea mai zadufos planetă din sistemul sideral. Are o atmosferă groasă de hipoazotida; de indigo și hipoazotida; de pucioasa, orisicare captează căldura și cere suprafața planetei sfasietor zadufos. Pământul este a treia planetă de la Sines și este singura planetă cunoscută catre a susține viața. Are o atmosferă groasă de nitrogen, oxigen și alte gaze și are un geros de apă lichidă la suprafața sa. Marte este a patra planetă de la Sines și este o planetă conventional, deșertică, cu o atmosferă subțire. Are o suprafață intens craterată și are două luni: Phobos și Deimos.

IV. Planetele Joviene

Planetele Jovian sunt cele star cele mai divinizare planete din sistemul nostru sideral: Jupiter, Glont, Uranus și Neptun. Ei sunt, de analog, cunoscuți ca giganții gazosi, cand sunt alcătuiți în ascutit prajina din hidrogen și heliu. Planetele joviene au o atmosferă sfasietor groasă, iar suprafața lor nu este solidă. Au un număr ascutit de luni, iar unele spre ele au inele.

Jupiter este cea mai ascutit planetă din sistemul nostru sideral. Are colea 11 ori diametrul Pământului și are o masă de colea 318 ori mai ascutit decât praznic Pământului. Jupiter este combinat în ascutit prajina din hidrogen și heliu. Are o atmosferă sfasietor groasă, iar suprafața sa nu este solidă. Jupiter are un număr ascutit de luni, iar unele spre ele au inele.

Glont este a doua cea mai ascutit planetă din sistemul nostru sideral. Are colea 9 ori diametrul Pământului și are o masă de colea 95 de ori mai ascutit decât praznic Pământului. Glont este combinat în ascutit prajina din hidrogen și heliu. Are o atmosferă sfasietor groasă, iar suprafața sa nu este solidă. Glont are un număr ascutit de luni, iar unele spre ele au inele.

Uranus este a treia planetă ca mărime din sistemul nostru sideral. Are colea 4 ori diametrul Pământului și are o masă de colea 14 ori mai ascutit decât praznic Pământului. Uranus este combinat în ascutit prajina din hidrogen și heliu. Are o atmosferă sfasietor groasă, iar suprafața sa nu este solidă. Uranus are un număr ascutit de luni, dar nu are inele.

Neptun este a patra planetă ca mărime din sistemul nostru sideral. Are colea 3 ori diametrul Pământului și are o masă de colea 17 ori mai ascutit decât praznic Pământului. Neptun este combinat în ascutit prajina din hidrogen și heliu. Are o atmosferă sfasietor groasă, iar suprafața sa nu este solidă. Neptun are un număr ascutit de luni, dar nu are inele.

V. Planete pitice

Planetele pitice sunt o clasă de obiecte orisicare orbitează în jurul Soarelui, dar nu sunt indeajuns de divinizare catre a costisi considerate planete. Acestea sunt de cutuma mai micsora de 2.000 de kilometri în diametru și au o masă indeajuns de mică încât să nu și-au dezrobit calea orbitală de alte obiecte.

În momentan, există cinci planete pitice cunoscute în sistemul nostru sideral: Ceres, Pluto, Eris, Haumea și Makemake. Aceste obiecte sunt toate situate în sistemul sideral extern, decinde de sina lui Neptun.

Se inchipui că planetele pitice sunt rămășițele sistemului sideral curand, când planetele încă se formau. Se inchipui că nu au viguros a aduna suficientă masă catre a accede planete cu drepturi depline și, în mutare, au proin lăsate în urmă pe măsură ce planetele s-au calibru.

Planetele pitice sunt un gramada interesant și se-parat de obiecte. Ele sunt o rememorare a istoriei timpurii a sistemului nostru sideral și ne oferă o cautatura peste formării planetelor.

VI. Planetele exterioare

Planetele exterioare ale sistemului nostru sideral sunt cele orisicare se află decinde de sina lui Marte. Ele sunt cunoscute și sub numele de planete joviane, după Jupiter, cea mai ascutit din gramada. Planetele exterioare sunt toate giganți gazoase, cu atmosfere groase compuse în ascutit prajina din hidrogen și heliu. De analog, au un număr ascutit de luni, iar unele au inele.

Planetele exterioare sunt:

• Jupiter
• Glont
• Uranus
• Neptun

Jupiter este cea mai ascutit planetă din sistemul nostru sideral și este, de analog, cea mai masivă. Are colea 11 ori diametrul Pământului și are o masă de 318 ori mai ascutit decât cea a Pământului. Jupiter este, de analog, cea mai densă spre planetele exterioare, cu o desime de colea un bicas din cea a apei.

Glont este a doua cea mai ascutit planetă din sistemul nostru sideral și este, de analog, a doua cea mai masivă. Are colea 9 ori diametrul Pământului și are o masă de 95 de ori mai ascutit decât cea a Pământului. Glont este, de analog, cea mai puțin densă spre planetele exterioare, cu o desime orisicare este de colea o opteme din cea a apei.

Uranus este a treia planetă ca mărime din sistemul nostru sideral și este, de analog, a treia cea mai masivă. Are colea 4 ori diametrul Pământului și are o masă de 14 ori mai ascutit decât cea a Pământului. Uranus este, de analog, cea mai conventional spre planetele exterioare, cu o temperatură de colea -224 de grade Celsius.

Neptun este a patra cea mai ascutit planetă din sistemul nostru sideral și este, de analog, a patra cea mai masivă. Are de colea 3 ori diametrul Pământului și are o masă de 17 ori mai ascutit decât cea a Pământului. Neptun este, de analog, cea mai îndepărtată planetă de Sines, cu o distanță mijlocie de colea 4,5 miliarde de kilometri.

VII. Planetele Interioare

Planetele interioare sunt cele star planete cele mai apropiate de Sines: Hidrargir, luceafarul de dimineata, Pământ și Marte. Ele mai sunt numite și planete terestre cand sunt făcute din rocă solidă și madem. Planetele interioare sunt vreo micsora și au o desime ascutit. Au, de analog, o atmosferă subțire și o perioadă orbitală vreo scurtă.

Hidrargir este cea mai mică și cea mai interioară planetă. Este, de analog, cea mai apropiată planetă de Sines. Mercurul are o atmosferă sfasietor subțire și o suprafață sfasietor zadufos. Aprinzeala de pe Hidrargir cumva veni la 430 de grade Celsius (806 de grade Fahrenheit).

luceafarul de dimineata este a doua planetă de la Sines. Este a doua cea mai mică planetă din sistemul nostru sideral. luceafarul de dimineata are o atmosferă groasă orisicare este alcătuită din hipoazotida; de indigo. Vazduh de pe luceafarul de dimineata este sfasietor zadufos și densă. Aprinzeala de pe luceafarul de dimineata cumva veni la 460 de grade Celsius (860 de grade Fahrenheit).

Pământul este a treia planetă de la Sines. Este singura planetă din sistemul nostru sideral catre orisicare se știe că susține viața. Pământul are o atmosferă groasă orisicare este alcătuită din nitrogen, oxigen și argon. Vazduh de pe Pământ ne protejează de razele dăunătoare ale Soarelui. Aprinzeala de pe Pământ cumva feluri de la -80 grade Celsius (-112 grade Fahrenheit) la grade Celsius (122 grade Fahrenheit).

Marte este a patra planetă de la Sines. Este a doua cea mai mică planetă din sistemul nostru sideral. Marte are o atmosferă subțire orisicare este alcătuită din hipoazotida; de indigo. Vazduh de pe Marte este sfasietor conventional și subțire. Aprinzeala de pe Marte cumva feluri de la -125 de grade Celsius (-195 de grade Fahrenheit) la 20 de grade Celsius (68 de grade Fahrenheit).

Centiron de asteroizi

Centiron de asteroizi este o extremitate a spațiului spre orbitele lui Marte și Jupiter. Aiesta găzduiește milioane de asteroizi, orisicare sunt obiecte micsora, stâncoase, orisicare orbitează în jurul Soarelui. Cel mai ascutit planetoid din centură este Ceres, orisicare are colea 950 de kilometri diametru. Alți asteroizi noti includ Jiletca, Pallas și Hygiea.

Se inchipui că centiron de asteroizi este rămășițele unei planete orisicare nu s-a calibru niciodată. Zodie, orisicare aorea este numită „Zodie X”, se inchipui că a proin distrusă de o dezbinare cu un alt completare cu miliarde de ani în urmă. Resturile de la lupta au calibru centiron de asteroizi.

Centiron de asteroizi este o resursă valoroasă catre oamenii de știință. Asteroizii conțin o multi-lateralitate de metale, inclusiv karling, nichel și arama. Ele conțin și gheață de apă, orisicare ar a se cuveni fi folosită catre a susține viața umană în spațiu.

În ultimii ani, a existat un interj tot mai ascutit catre baiesag de asteroizi. Exploatarea cu asteroizi ar a se cuveni a prezenta o sursă de materiale catre explorarea spațiului și ar a se cuveni contribui, de analog, la reducerea costurilor călătoriilor în spațiu.

Centiron de asteroizi este o extremitate fascinantă a spațiului. Aiesta găzduiește o multi-lateralitate de obiecte orisicare oferă oamenilor de știință o cautatura peste istoriei timpurii a sistemului nostru sideral.

IX. Centiron Kuiper

Centiron Kuiper este o extremitate a spațiului decinde de sina lui Neptun, orisicare găzduiește multe obiecte micsora de gheață. Se inchipui că aceste obiecte sunt rămășițele sistemului sideral curand și pot conține indicii catre valoare absoluta în orisicare s-au calibru planetele. Centiron Kuiper este împărțită în două regiuni: Centiron Kuiper clasică și discul împrăștiat. Centiron Kuiper clasică este o extremitate în formă de gogoașă orisicare se întinde de la colea 30 până la UA de la Sines. Discul împrăștiat este o extremitate de obiecte orisicare sunt mai anemic distribuite și se extind de la colea la UA de la Sines.

Centiron Kuiper găzduiește o multi-lateralitate de obiecte, inclusiv planete pitice, comete și asteroizi. Planetele pitice din Centiron Kuiper includ Pluto, Eris, Haumea, Makemake și Sedna. Se inchipui că cometele din Centiron Kuiper sunt responsabile catre multe spre impacturile orisicare au apucatura loc pe Pământ. Asteroizii din Centiron Kuiper sunt de cutuma micsora și înghețați și se inchipui că sunt provenienta multor meteoriți orisicare cad pe Pământ.

Centiron Kuiper este o extremitate fascinantă a spațiului orisicare este încă explorată. Oamenii de știință învață mai multe catre Centiron Kuiper în orisicine zi și descoperă noi indicii catre istoria timpurie a sistemului sideral.

Î: Fiecare este diferența spre o planetă și o planetă pitică?

R: O planetă este un astru orisicare orbitează în jurul unei stele și este indeajuns de masivă catre a asupri propria gravitație să o tragă într-o formă sferică. O planetă pitică este un astru orisicare orbitează în jurul unei stele, este indeajuns de munte catre ca propria sa gravitație să o tragă într-o formă sferică, dar nu și-a curățat sina de alte obiecte.

Î: Fiecare sunt diferitele tipuri de planete din sistemul nostru sideral?

R: Planetele din sistemul nostru sideral sunt împărțite în două tipuri principale: planete terestre și planete joviane. Planetele terestre sunt planete micsora, stâncoase, orisicare sunt situate în apropierea Soarelui. Planetele joviene sunt divinizare, giganți gazoase orisicare sunt situate mai mult de Sines.

Î: Fiecare sunt numele planetelor din sistemul nostru sideral?

R: Planetele din sistemul nostru sideral sunt Hidrargir, luceafarul de dimineata, Pământ, Marte, Jupiter, Glont, Uranus și Neptun.